</a 
COMUNICAT – Sprijin pentru Alex Saab
15 februarie 2023Rev.ScânteiaAS nr.2(93) Decembrie 2023
30 ianuarie 2024Ziua Diplomatului Rus
Joi, 9 februarie 2023, ambasada Federaţiei Ruse în România a organizat o recepţie cu prilejul Zilei Diplomatului Rus, la care au fost prezenți reprezentanți ai corpului diplomatic, ai Parlamentului României (Senatoarea Diana Şoşoacă), ai mai multor agenții guvernamentale, medii de afaceri, mass-media, ONG-uri, oameni de știință și de cultură, precum și compatrioți.
La această manifestare au participat, ca invitaţi, şi membri ai Asociaţiei de Prietenie Româno Ruse-APRR, preşedintele acesteia, tovarăşul Petre Ignatencu însoţit de colegii săi: Gheorghiţă Zbăganu, Georgian Constantin, Liviu Lungu, Doina Ghiţescu, Nicoleta Bica, Vasile Lăcătuşu, Emilia Goldhagen, Anca Dorina Ionescu şi Petrică Fluieraş.
Despre semnificaţia evenimentului, despre diplomaţia rusă dar şi despre diplomaţie, în general, a vorbit succint, la deschidere, Excelenţa Sa, ambasadorul Valery Kuzmin, gazda. Mai mult, despre meseria de diplomat a vorbit mai amplu şi concret într-un interviu acordat Ziarului IMPACT, publicaţie regională care apare în judeţele Ialomiţa Călăraşi şi Giurgiu.
Redăm mai jos conţinutul acestui interviu:
„Eu cred că aceasta este misiunea unui diplomat, să construim poduri între popoare, pentru a fi prieteni, să comunicăm între noi”
Artizan al cuvintelor, maestru în arta comunicării, negocierii, ambiţie, optimism. Cam acestea sunt calităţile pe care trebuie să le aibă un tânăr, dacă vrea să îmbrăţişeze o carieră de diplomat şi apoi de ambasador. Şi, fireşte mult studiu, căci, diplomaţia este o profesie de o mare complexitate şi necesită o foarte bună pregătire. Iar misiunea de ambasador o poate îndeplini o persoană care cunoaşte foarte bine o anumită ţară şi a dovedit, prin tot ceea ce a făcut, capacitatea de a performa, la nivelul cel mai înalt în acest domeniu.
Un model de reuşită, în acest sens, este şi portretul excelenţei sale, Valery Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse în România. Născut la 24 iunie 1953, la Moscova, este căsătorit, are o fiică şi un fiu adulţi, precum şi doi nepoţi. A absolvit Facultatea de Jurnalistică Internaţională de la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale de la Moscova, de pe lângă MAE URSS (1975), precum şi Cursurile diplomatice superioare de la Academia Diplomatică de pe lângă MAE rus (1998 şi 2016). Este doctor în ştiinţe istorice (2003), a ocupat diferite posturi în centrala MAE URSS, în străinătate, precum şi 1975-1980 la Ambasada URSS în Libia, 1985-1990 – în Tunisia.
A lucrat ca adjunctul Şefului Secţiei de la Departamentul Africa şi Orientul Mijlociu, ca şi adjunctul Directorului Departamentului Orientul Mijlociu şi Africa de Nord al MAE Rusiei. Din iulie 1998, până în ianuarie 2003, a fost numit Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Rusiei, în Republica Sudan.
În mai 2003, a fost numit Ambasadorul cu însărcinări speciale – secretar al Consiliului Şefilor subiectelor Federaţiei Ruse de pe lângă MAE rus. Din octombrie 2003 a îndeplinit însărcinările directorului, iar ulterior a fost aprobat ca şi Directorul Departamentului pentru Legături cu Subiectele Federaţiei, Parlamentul şi organizaţiile socio-politice al MAE rus. Din 27 iulie 2007, până în 5 aprilie 2012 – a fost numit Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Rusiei în Republica Moldova. În anii 2012-2016 – Ambasadorul cu însărcinări speciale în domeniul coordonării activităţii MAE rus pentru pregătirea şi desfăşurarea celei de-a XXII-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă şi a celei de-a XI ediţii a Jocurilor Paralimpice de iarnă de la Soci, Federaţia Rusă (2014), a Campionatului mondial de fotbal FIFA în Rusia (2018), precum şi în domeniul colaborării sportive.
Prin Decretul Preşedintelui Federaţiei Ruse din 7 iunie 2016 a fost numit Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România. Are gradul diplomatic de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar din 2009. A fost decorat cu Ordinul de Prietenie (2012) şi cu medalia „Pentru eroism în muncă” (1986). A primit titlul „Funcţionarul onorific al MAE Rusiei”. Este membru al Consiliului Asociaţiei Diplomaţilor Ruşi (2016). Ştie limbile engleză, arabă şi franceză.
Aşa arată CV-ul unui ambasador, cu o experienţă de aproape 50 de ani care, întotdeauna, a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-şi îndeplini cu cinste misiunea, acolo unde a fost trimis să-şi reprezinte ţara.
În viziunea sa, nu există un diplomat excelent. Important este să construieşti punţi de comunicare.
De la înălţimea experienţei mele, de 50 de ani, cariera diplomatului şi a unui jurnalist este ceva foarte asemănător. Şi un diplomat şi un jurnalist scrie ceva pentru auditoriul său. Noi, diplomaţii, scriem pentru şefii noştri din stat. Dacă ar fi să îi sfătuiesc pe tinerii care doresc să urmeze o carieră diplomatică, aş spune că, în primul rând, trebuie să aibă un interes către această profesie care este, din păcate, astăzi, puţin discreditată şi criticată.
Unui diplomat tânăr îi trebuie o doză de mare optimism, să cunoască foarte bine ţara unde e acreditat. Trebuie să înveţe limba şi tradiţiile acestei ţări, istoria. Şi, trebuie să ştie că, de fapt, nu există un diplomat excelent. Când am fost acreditat la o ţară africană, în Sudan, un veteran în diplomaţie mi-a spus un lucru foarte inteligent şi interesant: Valery, mergi într-o ţară foarte complexă, cu o situaţie internă dificilă. Dar, dacă atunci când pleci din această ţară, laşi acolo mai mulţi prieteni ai Rusiei decât erau înainte, atunci înseamnă că ai efectuat misiunea ta excelent. Eu cred că aceasta este misiunea unui diplomat, să construim poduri între popoare, pentru a fi prieteni, să comunicăm între noi. Meseria unui diplomat are dificultăţi şi riscuri, ca şi alte profesii. Dar, noi, diplomaţii, ne temem de pierderea încrederii, atât din partea şefilor statului nostru, dar şi a ţării gazdă. Pentru că un diplomat este un instrument de schimb de opinii între aceste ţări şi dacă pierdem încrederea înseamnă că nu ne-am făcut meseria corect şi cum trebuie”, subliniază Valery Kuzmin.
Un ambasador nu prea beneficiază de timp liber, căci această profesie presupune multe dificultăţi şi o foarte mare responsabilitate. Un ambasador trebuie să lucreze în fiecare zi. Sigur că această muncă nu poate fi întotdeauna legată de o secţie a Ambasadei sau a unui grup de persoane de acolo, ci de colecţionarea informaţiilor din sursele deschise, citirea documentelor, analiza şi înţelegerea acestora. „Diplomaţia, fiind unul dintre domeniile politicii de stat, este un domeniu în care uneori nu pot să povestesc tot, despre ce se întâmplă. Cel puţin, fiind în activitate, având mandatul activ. Astăzi pe diplomat îl ajută foarte mult şi Internetul, pentru că putem găsi documente şi articole, să analizăm tot despre ce crede publicul şi putem răspunde la aceste informaţii. Şi după 100 de ani se va dezvolta cumva această profesie şi poate că importanţa tehnologiilor de informaţie şi comunicaţie pe care le avem în prezent, va creşte. Pandemia ne-a învăţat că orice eveniment poate fi organizat online. Dar, toţi politicienii şi diplomaţii profesionişti, serioşi ne spun că nici un eveniment şi comunicaţiile în format online nu pot înlocui pe cele în format fizic şi personal
Sursa www.ziarulimpact.ro
